Herculanele renaște!

Yupii! O renaștere în direct, exact de la fața locului.. Observ toate semnele unei sarcini premature, pt că stațiunii nu i-a venit încă sorocul să renască! În primul rând lipsesc oamenii care să celebreze acastă bucurie specială (pt că sunt ușor cinici, iar când e vorba de inițiativă, intră-n transă, gândindu-se probabil că n-au bani de investit și păcat că fericirea nu e gratis!).

Cu toate acestea, pământul nu mai are răbdare! Geme de povara gândurilor noastre refuzate, îngropate adânc la rădăcina munților! Freamătă fiecare drum pornit de la magma din adâncuri spre burta stâncilor cu ochiuri de apă termală! Iar agitația asta mi se transmite și mie.. Simt cum îmi cedează rocile fisurate, calcarele mi se dislocă trosnind ca niște oase uriașe rupte, iar femeia (ce am adormit sub munte) își desface picioarele, înclinând pădurile spre exterior (spre Cornereva și Podeni)..

Valea e largă, din ce în ce m largă, crăcănată trosnește, eliberând sulfuri urât mirositoare și parfum de fân cosit! Cerna se înroșește de lavă și curge mai groasă, ca un râu de foc. Dintre labiile albiei se ițește (nu vă m țin în suspans!) un mic orășel de vacanță. E curat, miroase a lapte și miere, are asfaltul fin și catifelat, iar când gângurește.. se aud sonerii vesele de biciclete și ciripit de păsărele!

Mă închin în fața lui cu gândul că e un miracol al naturii făcut cu mâna omului! Cine nu l-ar iubi? Fiecare dintre noi (așa sterpi cum suntem) am vrea să-l alăptăm și să-i schimbăm scutecele, să-i oferim jucării și să construim propriile castele de nisip de dragul lui!.. Din păcate suntem însă ca un tată renegat, refuzat, dat la o parte din acest act m mult matern, construit după legi nedrepte și abuzive, mult primare..

Așa că, în final de poveste, totuși fericită, nu-mi rămâne decât o dorință (ca să scăpăm de regrete inutile): dacă se poate, vă rog, Herculanele să renască plurigemelar!! Ca să putem (fiecare cetățean) adopta câte un pui din pântecul acestui colț de rai care e Valea Cernei!.. (Sper că nu ați adormit!).. Și să-l creștem după chipul și asemănarea sufletului nostru! Amin!

Advertisements
This entry was posted in Home. Bookmark the permalink.

2 Responses to Herculanele renaște!

  1. elena bardac says:

    sunt …fara vorbe!felicitari pentru gandul bun,si atat de frumoasa transpunere!!!!

    • Doru de Herculane says:

      🙂 merci.. a lot! cuvintele ar fi inutile dacă n-ar rezona într-un suflet de excepție (cel al cititorului sensibil)!!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s